Dar atingerea-ți doare
Și arde.
Și-acum, după ani o mie.
Pare o șoaptă gândul tău
Dar în mine, în sufletul meu,
Se preschimbă în plânset de dor.
Si-acum, după ani o mie.
Din cerul înstelat al sufletului tău
încă mai cad și acum fulgi de nea.
Par reci și de gheață...
Dar numai noi doi știm
că în mijlocul gerului,
fulgii aprind focuri.
Și-acum
.... după ani o mie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Aici poti sa-ti lasi amprenta...