Phoenix

Mistuie-ma!
Ca sa pot renaste.

Ploua.

Ploua.
Iar in fiecare strop de ploaie
esti tu.
Ma ploua.
Iar eu ma umplu de tine.
Te sorb.
Asa, tu devii o parte din mine.

Iarta

Iarta-mi privirea
Care in acea dimineata rece
Ti-a mancat sufletul.
Iarta-mi si gandul
Care in acea seara fierbinte
Ti-a devorat trupul.
Iarta-mi urechea
Care in acea dimineata insorita
Ti-a fost culcus gemetelor surde.
Iarta-mi si mainile
Care in toate acele zile
Ti-au fost lanturi arzande.
Iarta-mi inima
Care din acea iarna
Iti poarta in ea
sufletul,
trupul,
gemetele
si lanturile.

Pecetea aromată

Îmi beau fericirea
Dintr-o ceașcă de cafea
Trecută prin mii de mâini.
Te sorb încet
Reducând dragostea la o
Respirație întretăiată.

Un dans al gândului
Încinge trupul de fum,
Iar dorurile noastre
Se sting în spatele cortinei.
Să fie teatru!

Povestea se țese cu firișoare de abur aromate iar
Trupul se îmbibă de țipete ascuțite
încercând să ajungă din urmă
gândul înfierat cu pecetea
plăcerii blestemate.
E realitate.