E-atâta zarvă în mine,
Celule se-unesc într-un cor,
Se umple pământul de urlete
Și geamăt prelung de amor.
Se pogoară în mine-ntuneric:
E seară, ceață și fum.
Iar ploaia mă umple de tine,
De dor, nemurire și urlet prelung.
Blestemul iubirii se-mpletește cu ruga -
Un strigăt de dor de zbor în văzduh.
Viața-și înfige rădăcinile-n mine...
Sunt liber să mă înalț sau să cobor în adânc.
Se lasă tăcere-n mine
Un răspuns e-așteptat îndelung...
O mână se întinde spre mine:
„Visarea e zbor, realitatea, un urlet prelung...”
„Îndrăgostiţii care iubesc cu adevărat nu îşi pot pune pe hârtie fericirea.” (Anatole France)
luni, 29 aprilie 2013
luni, 1 aprilie 2013
Unire
Dansăm în mijlocul flăcărilor,
Sperând că nu ne vom arde...
Cuprinși de-un strop de nebunie,
Strângem în noi patimi de nestins.
Sete aprinsă de întunecimi nevăzute,
Frumusețile adâncimilor și dorul de înălțimi,
Zborul de vulturi neînfrânți și
Uimirea zorilor când ne-or găsi îmbrățișați
Ne-or fi de-a pururi țel, dragoste, dor
binecuvântare și dulce blestem...
Ni se va sfârși și nouă calea,
Într-o noapte foarte-albastră,
Când setea mea cu focul tău
Pe veci or să se unească!
Sperând că nu ne vom arde...
Cuprinși de-un strop de nebunie,
Strângem în noi patimi de nestins.
Sete aprinsă de întunecimi nevăzute,
Frumusețile adâncimilor și dorul de înălțimi,
Zborul de vulturi neînfrânți și
Uimirea zorilor când ne-or găsi îmbrățișați
Ne-or fi de-a pururi țel, dragoste, dor
binecuvântare și dulce blestem...
Ni se va sfârși și nouă calea,
Într-o noapte foarte-albastră,
Când setea mea cu focul tău
Pe veci or să se unească!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)