18 decembrie 2010 - Ziua plecării în Moldova
Credeam ca fug ca să mă desprind de tot ce-mi era cunoscut dar străin, credeam ca fug ca să ma regăsesc; dar de fapt, fugeam ca să te găsesc.
19 decembrie 2010 - Ziua când la vederea bunătății Domnului sufletul meu s-a plecat smerit înaintea Lui
Aveam gânduri mici și-un suflet neîncăpător ca să primesc o iubire așa mare ca a Ta... Aveam un suflet mândru de tot ce era sau făcea - și asta, pentru că am privit la mine și nu spre Tine... Dar m-ai smerit și din tot ce mi-ai dăruit nu am păstrat nimic, decât pe Tine!
21 decembrie 2010 - Ziua când te-am întâlnit
Credeam că eu voi fi o binecuvântare pentru cei din jur; nu mă gândeam nici o clipă că eu voi fi binecuvântată prin alții! Iar tu, scumpul meu, ești cea mai mare dintre binecuvântări!
22 decembrie 2010 - Ziua când rugăciunile și-au găsit răspuns
Plecam din nou la drum cu inima zdrobită dar de data asta, de măreția dragostei Lui! Nu credeam că un dar așa de minunat îmi fa fi dat tocmai mie... Dar atunci am înțeles că tot ce-am făcut a fost că Te-am ales!
26 decembrie 2010 - Ziua când Domnul a ascultat suspinul inimii mele
Tot ce voiam era un strop de mângâiere, o mână întinsă spre mine când tot în jur era tăcere... Atunci, inima mea a început din nou să spere într-o binecuvântată revedere!
28 decembrie 2010 - Ziua când plecam din nou
Plecam din nou spre tine... de data asta copleșită de uimire la vederea unui prim semn de iubire! Mi-era inima plină de credință și speranță că în curând vom sta față în față...
29 decembrie 2010 - Ziua când am primit o îmbrățișare călduroasă
Ah, tu, nesperată binecuvântare!... ce m-ai topit pe loc cu-o sfântă sărutare pe fruntea-mi plecată!
30 decembrie 2010 - Ziua când încă o dată am exersat așteptarea
Așteptarea celor neprihăniți nu va fi decât bucurie! Dar fost nevoie să te cunosc ca prin tine să pot înțelege asta!
31 decembrie 2010 - Ziua când sufletul mi-a prins aripi
...Și-am zburat spre cer!
1 ianuarie 2011 - Ziua când m-am smerit adânc
Ai dat pentru noi ce-ai avut mai scump... și paharul meu este plin de dă peste el! Da, fericirea și-ndurarea mă vor însoți în toate zilele vieții mele și voi locui în Casa Domnului până la sfârșitul zilelor mele! Mulțumesc!...
2 ianuarie 2011 - Ziua când ți-am promis
Nu și-am putut promite fericire, dar ți-am promis că îți voi dărui iubire... Nu ți-am putut promite o viață fără încercare, ci sprijinul meu în fericire și-n clipe amare... Nu ți-am promis decât că voi fi mereu împreună cu tine la bine și la greu!
De-atunci inima mea alta nu știe decât să te iubească pe tine!...
Mă revoltă privirea ta orientată către trecut, incapabil de a-l lăsa în urmă sau de a-l reînvia...
Și ce folos are să te întorci la început de drum când tu ai ajuns deja la sfârșit?!
Mai bun este sfârşitul unui lucru decât începutul lui (Eclesiastul 7:8)
