După un an de fugă mă întorc cu trupul sfâșiat la aceeași concluzie. Ceea ce se întâmplă în viața asta are prea puțin legătură cu mine și cu ce vreau eu. Realizez mai bine ca niciodată că viața mea pământească se supune în mod irevocabil providenței lui Dumnezeu. Indiferent dacă trec prin pajiști înverzite cu ape line sau prin valea umbrei morții.
„Îndrăgostiţii care iubesc cu adevărat nu îşi pot pune pe hârtie fericirea.” (Anatole France)
miercuri, 23 mai 2012
Providența sau... o altă matematică
M-am zbătut să aflu adevărul. Și n-am reușit. Pentru că El folosește o altă matematică. Diferită de cea pe care am învățat-o la școală și diferită de cea a lui Nichita Stănescu. Pentru mine, de multe ori, încercarea rămâne încercare iar prezența Lui se confundă cu absența necazului. Dumnezeu adună încercarea cu prezența Lui, iar rezultatul este binecuvântare.
După un an de fugă mă întorc cu trupul sfâșiat la aceeași concluzie. Ceea ce se întâmplă în viața asta are prea puțin legătură cu mine și cu ce vreau eu. Realizez mai bine ca niciodată că viața mea pământească se supune în mod irevocabil providenței lui Dumnezeu. Indiferent dacă trec prin pajiști înverzite cu ape line sau prin valea umbrei morții.
După un an de fugă mă întorc cu trupul sfâșiat la aceeași concluzie. Ceea ce se întâmplă în viața asta are prea puțin legătură cu mine și cu ce vreau eu. Realizez mai bine ca niciodată că viața mea pământească se supune în mod irevocabil providenței lui Dumnezeu. Indiferent dacă trec prin pajiști înverzite cu ape line sau prin valea umbrei morții.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Aici poti sa-ti lasi amprenta...