Stârvuri

Nu, n-aș fi crezut că te vei întoarce
Din nou printre aceiași fulgi de nea,
N-am știut că-mi erai mereu aproape
Chiar și atunci când marea ne despărțea.
Încă ne despart munți și oceane, mări și câmpii,
Ne despart gânduri multe, inimi frânte și legăminte mii.
Ne-am legat amândoi de stâncile înalte,
Să fim stârvuri pentru vulturi și corbi
Ne-am vândut sufletele altora
Ca să nu mai fim liberi dar robi.
Am hrănit păsările cu doruri,
Cu frânturi de cer, gemete și amoruri.
Ne-am legat trupurile de stânci
Și le-am biciuit fără milă,
Așteptând moartea țintuiți pe cruci
Într-un răsărit dulce de lumină,
Așteptând o clipă a reînvierii noastre
Ca soare și lună în nopți prea albastre.

Dezlegare

Legându-mă pe mine
Dezlegatu-v-am pe voi.

Frunze

Suntem frunze în bătaia vântului, iubite,
iar iubirea e seva ce trece prin noi.
Ne înverzește sufletele, iubite ,
Și suntem vii pentru o clipă ce pare veșnică.
Fără tine, încet, încet,
Uit să mai iubesc.
De acolo de unde ești, iubite,
amintește-mi.
Să mai înverzesc o dată.